Carlo Cani a ieşit la pensie la vârsta de 60 de ani, însă fără să lucreze nici măcar o zi întreagă în subteran, pentru compania minieră din Sardinia unde s-a angajat în 1980.
Bărbatul a ieşit în 2006 la pensie, după 26 de ani în care a reuşit să stea în concediu medical invocând cele mai diverse probleme de sănătate, de la afecţiuni ale ochilor cauzate de praful de cărbuni, până la amnezie, hemoroizi, faptul că suferă de claustrofobie (teama de spaţii închise), variate infecţii, iar lista poate continua la nesfârşit, scrie Adevărul.
Bolnavul închipuit a reuşit să petreacă nu mai puţin de 26 de ani în concediu medical cu complicitatea medicilor. Cani a declarat pentru publicaţia La Stampa că adesea stătea acasă şi asculta jazz. „Am ajuns la vârsta pensionării fără să muncesc cine ştie ce. Am urât să muncesc în subteran. Din prima clipă am înţeles că viaţa printre cărbuni nu este pentru mine. Aşa că am inventat tot ce mi-a venit în minte, mă loveam intenţionat la deget pentru că nu puteam să lucrez cu el umflat. Cu alte ocazii îmi frecam ochii cu praf de cărbune. Pur şi simplu nu-mi plăcea să muncesc, mai ales nu în mină“, a povestit cu sinceritate acesta.
