Jumătate dintre pacienţii cărora li s-au prescris statine ca măsură preventivă pentru scăderea colesterolului ''rău'' din sânge nu au reuşit să atingă obiectivul de reducere a acestei substanţe până la nivelul considerat ''sănătos'', la doi ani după începerea tratamentului, este concluzia unui studiu publicat marţi şi preluat de AFP.
În timp ce prescrierea de medicamente din clasa statinelor în scopul scăderii cantităţii de colesterolul ''rău'' (lipoproteine cu densitate scăzută - LDL) la pacienţii care au suferit deja un infarct miocardic nu este pusă în discuţie în cadrul aşa-numitei prevenţii secundare, locul acestui tratament în cadrul prevenţiei primare, destinată persoanele care nu au suferit un accident vascular cerebral sau probleme cardiace (angină pectorală, infarct), este discutabilă.
Cu toate acestea, există recomandări pentru prescrierea lor în cazul prevenţiei primare la persoanele din categoriile de risc (fumători, persoane cu hipertensiune arterială, supraponderali, diabetici, cu un nivel ridicat al colesterolului LDL, vârstnici etc.) cu diferenţe în funcţie de ţară, subliniază autorii acestui studiu britanic.
Potrivit cercetării, publicate în revista de cardiologie Heart, 84.609 de pacienţi (respectiv 51,2%), cu o vârsta medie fr 62 de ani, nu au atins obiectivul recomandat, acela de reducere cu 40%, la doi ani după începerea acestui tratament anti-colesterol.
Un procent de 48,6% dintre aceşti pacienţi fără antecedente cardiovasculare sunt femei. Toţi pacienţii au început tratamentul în perioada 1990-2016.
Pacienţii care nu au reuşit să atingă obiectivul de reducere cu 40% după doi ani ar avea un risc mai mare cu 22% de a dezvolta o afecţiune cardiovasculară decât cei care au atins acest obiectiv, potrivit echipei conduse de dr. Stephen Weng (Universitatea din Nottingham).
Incapacitatea de a urma tratamentul prescris şi variaţiile genetice pot fi explicaţiile unora dintre aceste diferenţe de răspuns la tratamentul cu statine, sugerează autorii.
Cu toate acestea, studiul nu permite stabilirea unei cauze şi posibilitatea de a afirma de ce anumiţi pacienţi răspund la tratament, iar alţii, nu.
Aceste diferenţe de rezultate prezente între pacienţi au putea fi puse pe seama deosebirilor în ceea ce priveşte riscurile cardiovasculare, mai mult sau mai puţin ridicate la început, precizează profesorul emerit de statistică Kevin McConway, de la Open University.
Cercetătorul a arătat, de asemenea, că autorii ''nu dispun de date referitoare la tabagism (factor major de risc, n.red.) decât în cazul a 4% dintre persoanele studiate, iar în ceea ce priveşte informaţii despre indicele de masă corporală, doar pentru 55%'' (în cazul supraponderalilor, n.red).
Într-un editorial publicat în revista Heart, Marcio Bittencourt, de la spitalul universitar din Sao Paulo, consideră aceste rezultate terapeutice insuficiente ca fiind ''cu siguranţă alarmante''.
Medicamentele din clasa statinelor reduc în mod considerabil riscul de criză cardiacă şi de accident vascular cerebral în cazul unui procent ridicat de pacienţi din grupele de risc, subliniază omul de ştiinţă, adăugând că ''propaganda împotriva statinelor în discursul pseudoştiinţific trebuie respinsă cu fermitate''.
