Recomandare din top articole
Până în prezent, România a primit aproximativ 9 miliarde de euro dintr-un pachet total de granturi şi împrumuturi în valoare de 28,5 miliarde de euro disponibile până în 2026 în cadrul mecanismului de redresare şi rezilienţă al UE (PNRR).
Plăţile sunt condiţionate însă de o serie de reforme, inclusiv de schimbări fiscale, iar progresele României au stagnat.
România a trimis o a treia cerere de plată în decembrie, iar reprezentanţii Comisiei Europene se află la Bucureşti în această săptămână pentru a discuta despre obiectivele şi termenele nerespectate.
"A treia plată este întârziată faţă de unde ar fi trebuit să fim", a declarat Celine Gauer, directorul SG RECOVER din cadrul Comisiei Europene într-o conferinţă organizată la Bucureşti. "Vedem că multe investiţii nu au început de fapt. Mesajul meu este unul de urgenţă", a subliniat ea.
La rândul său, Declan Costello, adjunct al şefului Direcţiei pentru afaceri economice şi financiare a Comisiei Europene, a declarat că Bruxelles-ul este foarte îngrijorat de situaţia fiscală a României.
"Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până anul acesta", a declarat Costello la aceeaşi conferinţă. "Vedem că toate tendinţele merg în direcţia greşită. În acest moment, mă aştept ca deficitul să fie mai aproape, dacă nu chiar peste 7% din PIB, în acest an", a declarat oficialul european.
România s-a angajat iniţial ca până în 2024 să îşi aducă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB stabilit de UE. Cu toate acestea, în prezent, estimările sunt că acest obiectiv ar putea fi atins abia în 2027.
