Este vorba despre modulul propulsor care a transportat pe Lună misiunea Chandrayaan-3, în urma căreia un rover spațial indian a fost depus cu succes pe astrul nopții, în luna august.
ISRO, agenția spațială a Indiei, a anunțat la începutul acestei luni că a dirijat modulul propulsor de pe orbita lunară și l-a plasat la mare înălțime deasupra Pământului, pentru o misiune suplimentară.
Noul experiment este menit să testeze viabilitatea tehnologiilor care îi vor ajuta pe oamenii de știință indieni să aducă, la un moment dat, mostre de pe Lună pe Pământ, susține ISRO, fără a detalia.
Ce a adus India "acasă" după misiunea pe Lună
Modulul de propulsie al misiunii Chandrayaan-3 este o componentă în formă de cutie și dispune de panouri solare pentru alimentarea cu electricitate.
Modulul se învârte acum în jurul Pământului la fiecare două săptămâni și are în rezervoare restul de combustibil rămas de la misiunea lunară.
ISRO nu a dezvăluit ce intenționează să facă cu el atunci când va rămâne fără combustibil.
Presa de specialitate dezvăluie că, în data de 22 noiembrie, modulul a ajuns în cel mai apropiat punct de Pământ, la 154.000 de kilometri de suprafața planetei noaste.
Potrivit ISRO, nu există în prezent riscul ca propulsorul indian să se apropie periculos de vreun satelit operațional aflat pe orbita Pământului.
Sarcina modulului propulsor: să ducă misiunea Chandrayaan până la Lună. Ulterior, a primit o nouă misiune
La începutul acestui an, modulul de propulsie și-a îndeplinit sarcina principală, atunci când a plasat modulul de aterizare și roverul robotizat al Chandrayaan-3 pe o orbită joasă în jurul Lunii, înainte de aselenizarea istorică a celor două elemente, produsă în apropierea polului sud lunar, în luna august.
Modulul propulsor s-a mutat ulterior pe o orbită mai înaltă în jurul Lunii pentru un experiment științific vizând identificarea de exo-planete similare Pământului.
La sfârșitul unei zile lunare - echivalentul unei luni de zile pe Pământ - modulul mai avea 100 de kilograme de combustibil, odată îndeplinite operațiunile sale primare.
În acest context, ISRO a decis să îl aducă în apropierea Terrei.
La începutul lunii octombrie, modulul a fost propulsat de la 150 km deasupra suprafeței Lunii la ceva mai mult de 5.000 km deasupra astrului nopții și a efectuat patru cicluri orbitale lunare pentru a căpăta impulsul necesar revenirii spre Pământ.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Ce a găsit pe Lună misiunea Chandrayaan-3
Pe Lună, Pragyan, roverul misiunii Chandrayaan-3, a detectat sulf în suprafață, consolidând informațiile despre trecutul vulcanic al Lunii și colectând date prețioase pentru viitorii călătorii spațiali care vor construi aici elemente de infrastructură în care oamenii vor putea trăi.
Modulul de aselenizare Vikram a făcut, și el, istorie, într-un experiment ce a folosit o sondă asemănătoare unui termometru pentru a măsura temperatura solului lunar.
Este prima măsurătoare de acest fel efectuată la fața locului, potrivit specialiștilor.
Comunicarea cu roverul și cu modulul de aselenizare s-a întrerupt la finele lunii septembrie dar, potrivit ISRO, obiectivele misiunii Chandrayaan-3 au fost complet îndeplinite.
Foto principală: Luna, fotografiată din spațiu, din apropierea Pământului
Foto-galerie: roverul indian Pragyan "debarcând" pe suprafața Lunii, modulul de aselenizare Vikram și un crater lunar surprins de camerele roverului
