În luna mai 2008, în România se lansau pensiile obligatorii administrate privat. De atunci și până în prezent, Pilonul II de pensii a dovedit că protejează contribuțiile participanților și le aduce o valoare suplimentară, stimulează economia națională și reprezintă o sursă locală importantă de finanțare a proiectelor publice.
Cele mai recente date arată importanța acestui sistem pentru contributori și pentru economie. Conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la 31 decembrie 2018, fondurile de pensii private obligatorii aveau active nete în valoare de 47,57 miliarde de lei, în creștere cu 19,7% față de nivelul din luna similară a anului precedent, însă în ușoară scădere față de luna noiembrie.
În ceea ce privește numărul de total al participanților la Pilonul II, acesta a ajuns la 31 decembrie la nu mai puțin de 7,25 milioane de persoane, cu 200.000 de participanți în plus față de aceeași perioadă a anului precedent. Cei mai mulți participanți sunt înregistrați la NN Pensii (1,9 milioane de persoane), AZT Viitorul Tău (1,56 milioane) și la Metropolitan Life, unde numărul participanților a depășit pragul de un milion.
În continuare, așa cum era de așteptat, titlurile de stat reprezintă cea mai pondere în cadrul activelor cu aproape două treimi din total (30,35 miliarde de lei), aproximativ 8% este reprezentată de depozitele bancare (3,9 miliarde de lei), iar peste 17% sunt investițiile în acțiuni, adică o sumă de 8,3 miliarde de lei.
Fondurile Pilonului II au rol important în dezvoltarea pieței de capital
Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), consideră că “pilonul II de pensii a avut un rol crucial în dezvoltarea Bursei din România în ultimii ani. Din acest motiv cred că este de neconceput o dezvoltare în continuare a pieței de capital și a României în ultimă instanță fără o consolidare a dezvoltării Pilonul 2 de pensii private”. Potrivit președintelui APAPR, micșorarea semnificativă a veniturilor administratorilor împreună cu cerințele de capital prohibitive sunt de natură să pună foarte serios sub semnul întrebării viitorul pilonului II de pensii private. “În orice sector al economiei este important ca atât beneficiarii cât și investitorii să fie într-o relație reciproc avantajoasă. OUG nr. 114/2018 frânge acest echilibru și face continuarea prestării unor astfel de servicii greu de justificat”, declară Radu Crăciun.
Și Aurel Tănase, directorul general al Bursei de Valori București (BVB), susține că fondurile de pensiile obligatorii administrate privat sunt cei mai mari investitori în piața de capital. De altfel acest lucru poate fi obervat dacă aruncăm o privire în acționariatul unor emitenți precum Banca Transilvania, MedLife, Digi Communications, Sphera Group sau alte companii precum Vrancat, Ropharma sau chiar Bursa de Valori București. “Fondurile de pensii de Pilon II. Sunt cei mai mari investitori în piața de capital, iar pentru societate, fondurile de pensii de Pilon II sunt în centrul actului de economisire al societății, acest centru fiind foarte important pentru a dezvolta cumva și al treilea pilon de economisire, cel voluntar care este foarte slab dezvoltat în momentul de față”, spune directorul general al BVB.
Mai mult, fondurile Pilon II au susținut cele mai mari listări care au avut loc în ultimii ani la București, indiferent că vorbim de companii de stat sau private. Un exemplu în acest sens este MedLife, care a reușit o listare de succes.
Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație și CEO MedLife, consideră că este nevoie de un dialog. “Eu cred că pentru Pilonul II trebuie să găsim o cale de mijloc prin care toată lumea să iasă câștigător: și Guvernul, prin taxele pe care le va lua în anii următori de la noi și de la antreprenoriatul la capitalul românesc și cel străin, sau de la bănci. (…) Cred că este vorba despre un dialog. Despre o cerință de dialog și nu o cerere imperativă pe care nici nu avem cum să o facem. Până la urmă Guvernul are pârghiile lui și are nevoie de niște capital, are nevoie de niște fonduri, la un deficit bugetar în care trebuie să se încadreze”, spune Mihai Marcu.
Despre nevoia de dialog, continuarea Pilonul II de pensii și implicit a dezvoltării economiei românești, prin intermediul pieței de capital de la București, se va discuta la Summitul Internațional “Piața de Capital – Evoluție și perspective”, organizat pe 25 februarie de Bursa de Valori București, în parteneriat cu Medlife, eveniment la care și-au anunțat prezența atât antreprenori români cât și reprezentanți internaționali ai unor instituții importante din Europa. (Pentru detalii accesati link ul http://www.bvb.ro/AboutUs/MediaCenter/PressItem.aspx?id=4924
Europa și provocările îmbătrânirii populației
Și Europa se confruntă cu provocarea menținerii unui sistem sustenabil de pensii, în condițiile în care raportul dintre populația de peste 64 de ani și populația activă va crește de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiții, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.
Dacă în 2013, populația Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În același timp, va crește și gradul de îmbătrânire a populației: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât era în urmă cu cinci ani, la 11,8%, în 2060.
„O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile și sustenabile. Experiența statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanța pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esențiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-și doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuați dezvoltarea lor”, explica, în urmă cu câțiva ani, Matti Leppälä, Secretar General al organizației PensionsEurope.
Țările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată țara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda și de Australia.
