Obiectivul Uniunii Europrene de a reduce dependența de China se referă, în primul rând, la materialele utilizate la fabricarea bateriilor, turbinelor eoliene sau a muniţiei, cobaltul, nichelul şi aluminiul.
Astfel, având în vedere lista de 17 materii prime strategice, UE trebuie să fie capabilă, până în 2030, să asigure pe teritoriul său, pentru fiecare dintre aceste materiale, cel puţin 10% din necesarul de extracţie, 40% din transformare şi 25% din reciclare.
Pentru a realiza acest lucru, regulamentul recomandă simplificarea şi accelerarea procedurilor.
Astfel, termenul de acordare a autorizaţiei nu trebuie să depăşească 27 de luni pentru proiectele de extracţie şi 15 luni pentru proiectele de procesare şi reciclare.
Citește și: Ce a învățat UE din pandemie: ”Nu cred că vom mai avea un alt lockdown”
În plus, UE nu trebuie să depindă de o singură ţară terţă pentru mai mult de 65% din nevoile sale, pentru fiecare din aceste materii prime.
Thierry Breton, comisarul european pentru industrie, a salutat, luni seara, acordul asupra acestui proiect, pe care l-a prezentat și pe 16 martie.
"De la tehnologiile verzi şi digitale la apărare şi aerospaţial, cererea de materii prime strategice creşte rapid”, a subliniat el.
Pe lângă dezvoltarea extracţiei pe teritoriul său, UE va continua "să caute parteneriate globale pentru a-şi diversifica sursele de aprovizionare”, a explicat el.
Totodată, Uniunea Europeană intenţionează să stabilească o cooperare cu ţările partenere, în special în Africa, America Latină şi America de Nord.
UE vrea să îşi apere mai bine interesele comerciale după pandemia de COVID, care a perturbat lanţurile globale de aprovizionare, şi mai ales după războiul din Ucraina care a dezvăluit dependenţa sa de gazul rusesc şi a ridicat îndoieli cu privire la fiabilitatea Chinei.
Proiect de regulament urmează să fie aprobat oficial de europarlamentari în sesiune plenară, precum şi de Consiliul UE, care reuneşte ţările membre, potrivit digi24.ro.
