România va continua să aloce 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru sectorul apărării şi va consolida parteneriatele strategice, în special cu Statele Unite ale Americii, se arată în Programul de guvernare pentru perioada 2018-2020 propus de PSD - ALDE.
Potrivit documentului, Armata României trebuie să devină, pe termen mediu, capabilă să menţină un nivel ridicat de reacţie pentru apărarea naţională, reacţie adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric şi, totodată, "este necesar ca armata să dezvolte capabilităţile necesare participării la apărarea colectivă a aliaţilor în cadrul NATO şi UE, să contribuie la misiuni şi operaţii sub egida organizaţiilor internaţionale, să poată coopera eficient cu celelalte instituţii din sfera securităţii naţionale pentru gestionarea oricărui tip de criză de ordin securitar, precum şi să dezvolte şi să perfecţioneze dimensiunea de sprijinire a autorităţilor publice în situaţii de urgenţă, pentru acordarea de asistenţă populaţiei României în caz de dezastre".
"Politica de apărare trebuie să conducă la asigurarea condiţiilor pentru implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026. Din perspectiva resurselor financiare alocate apărării, vom continua susţinerea asigurării nivelului de 2% din PIB. De asemenea, se va avea in vedere ca cel puţin 75% din cheltuielile generate de acest tip de investiţii sa se regăsească, prin contractele de off-set, în investiţii sau alte surse de venituri pe teritoriul României. Din perspectiva cooperării internaţionale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2018 - 2020", se arată în Programul de guvernare.
Printre măsurile prevăzute la capitolul "Politica de apărare" se numără continuitatea strategică în cadrul NATO şi UE, consolidarea participării României la procesele politice şi de planificare a apărării de la nivelul NATO, operaţionalizarea deplină, respectiv funcţionarea optimă, pe teritoriul statului român, a structurilor aliate de comandă-control aferente măsurilor de asigurare RAP (Comandamentul Diviziei Multinaţionale pentru Sud-Estul Europei, Unitatea de integrare a forţelor NATO şi Modulul NATO de comunicaţii şi informatică dislocabil), continuarea demersurilor pentru conştientizarea la nivelul structurilor decizionale ale NATO şi UE a importanţei stabilităţii regionale a Sud-Estului European, dar şi continuarea participării la exerciţii şi activităţi de instruire în comun - participarea activă la Iniţiativa Forţelor Interoperabile şi la exerciţiile înscrise în Programul Militar de Instruire şi Exerciţii.
De asemenea, România are în vedere creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate prin modernizarea capabilităţilor operative ale Armatei şi a infrastructurii militare.
"Obiectivul de modernizare a capabilităţilor operative ale Armatei, în perioada 2018 - 2020 (şi programele multianuale de înzestrare care vor excede orizontul anului 2020), vizează atingerea acelui nivel care să permită prevenirea, descurajarea şi apărarea împotriva oricăror acţiuni agresive la adresa ţării noastre", se menţionează în Programul de guvernare.
Totodată, programul prevede "dezvoltarea capabilităţilor de apărare cibernetică ale Armatei României şi integrarea acestora în sistemul naţional de apărare cibernetică".
Ca noutate, în politica de apărare a fost prevăzută necesitatea adoptării de măsuri necesare reluării etapelor de producţie specifică a vaccinurilor, cu includerea în portofoliu a antidoturilor, de către Institutul Cantacuzino care a fost preluat de MApN în baza Hotărârii Guvernului nr. 873 din 06.12.2017.
De asemenea, "pregătirea profesională riguroasă şi un standard corect al calităţii vieţii personalului militar reprezintă premise fundamentale pentru eficienţa unei armate moderne", potrivit documentului.
Programul de guvernare 2018- 2020 prevede creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României, în acord cu realităţile economice şi sociale interne şi cu statutul de stat membru NATO şi UE, concomitent cu sporirea atractivităţii profesiei militare, modernizarea sistemului medical propriu al armatei, educaţia şi instruirea continuă a personalului, atât prin crearea unui portofoliu de programe educaţionale (în ţară şi străinătate) adaptate nivelului carierei, cât şi prin menţinerea unei prezenţe constante în teatrele de operaţii, cu valenţe în pregătirea forţelor în condiţii reale de conflict. De asemenea, mai prevede şi "modernizarea sistemului de învăţământ militar în acord cu evoluţiile fenomenului militar şi cu dinamica mediului de securitate global".
Modernizarea cadrului legislativ în domeniul managementului crizelor, armonizarea proceselor şi documentelor de planificare ale MApN cu cele ale altor instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii, derularea unor demersuri de dezvoltare a gradului de pregătire a populaţiei, teritoriului şi economiei pentru apărare sunt obiective pentru perioada 2018- 2020.
Una dintre măsurile propuse pentru atingerea acestui obiectiv o reprezintă "realizarea unui nivel ridicat al pregătirii pentru mobilizare a populaţiei".
De asemenea, se prevede dezvoltarea unui sistem inter-instituţional capabil să asigure rezilienţa statului în situaţii de conflict armat, să permită funcţionarea continuă a instituţiilor guvernamentale şi a serviciilor esenţiale, să asigure protecţia infrastructurilor critice, furnizarea fără întrerupere a resurselor necesare sprijinirii operaţiilor forţelor naţionale şi ale NATO, incluzând energia, transporturile şi comunicaţiile.
Sursă: Agerpres
