Cele cinci brăţări şi vestigiile dacice din aur, recuperate de statul român după ce au fost traficate peste graniţă, continuă să agite apele. În vreme ce procurorii continuă să ancheteze căutătorii de comori implicaţi în dosar, unii colecţionari susţin că vestigiile sunt nişte falsuri foarte bine realizate.
Mai mulţi colecţionari din judeţul Hunedoara susţin că o parte din vestigiile dacice expuse acum la Muzeul Unirii din Alba Iulia, împreună cu renumitele brăţări dacice, sunt de fapt... falsuri. Oamenii spun că piesele care le-au fost confiscate nu provin din siturile arheologice din Munţii Orăştiei, cum s-a spus în mod oficial, ci ar fi fost confecţionate chiar de ei. Mai mult, piesele ar fi fost învechite artificial, ca să pară că provin din perioada dacică.
Nicolae Sularea, colecţionar de antichităţi, povesteşte că a comandat sau a cumpărat de la diverse persoane tot felul de obiecte de artă copiate sau învechite, care i-au fost confiscate şi a fost implicat într-un proces penal. Mai mult, un alt colecţionar, Nicolae Haj, povesteşte cum a fabricat... vestigiile dacice, cum le-a învechit şi care sunt semnele pe care se vede că nu sunt reale.
Conducerea Muzeului Unirii din Alba Iulia, unde sunt expuse vestigiile, susţine că acestea au fost deja expertizate şi li s-a dovedit autenticitatea. Pe de altă parte, procurorii susţin că inculpaţii din acest dosar au creat diverse scenarii, încercând să demonstreze că nici brăţările nu sunt autentice.
Istorici, arheologi, biologi, jandarmi şi poliţişti de patrimoniu au adunat toate datele despre braconajul arheologic şi le-au trimis, printr-un memoriu, primului ministru Călin Popescu Tăriceanu. Specialiştii propun constituirea unei aşa-zise rezervaţii protejate, care să cuprindă cetăţile Sarmisegetuza Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna.
Informaţiile despre jaful din Munţii Orăştiei au ajuns până la UNESCO, care a somat recent statul român să-şi protejeze patrimoniul.
Observator
