Doi oameni de afaceri români sunt judecaţi în SUA pentru o tentativă de a vinde grupării teroriste columbiene FARC lansatoare de rachete şi automate AK-47, în valoare totală de circa 17 milioane de dolari, dar unul dintre ei susţine că de fapt dorea să ajute Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite (CIA), relatează Agerpres.
Cei doi români, Virgil Flaviu Georgescu şi Cristian Vintilă, au fost arestaţi în Muntenegru în luna decembrie 2014 împreună cu un italian, Massimo Romagnoli, fiind atunci extrădaţi rapid către SUA. Ei au fost surprinşi în flagrant în timp ce încercau să negocieze cu traficanţi de arme, care erau de fapt agenţi sub acoperire ai Autorităţii antidrog din SUA. Procurori români din cadrul DIICOT au participat împreună cu autorităţile judiciare din SUA şi Muntenegru la operaţiunea în urma căreia cei trei au fost arestaţi.
Armele pe care doreau să le livreze Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) urmau să fie folosite şi împotriva ofiţerilor americani, Statele Unite sprijinind militar guvernul de la Bogota în lupta împotriva acestei grupări ce este înscrisă de administraţia de la Washington pe lista organizaţiilor teroriste. De asemenea, elicopterele americane ce participă la operaţiunile de distrugere a culturilor columbiene de plante din care se obţin drogurile ar fi devenit ţinta rachetele ce ar fi ajuns în posesia FARC, grupare ce câştigă anual circa un miliard de dolari din comerţul cu stupefiante.
Judecat în prezent de un tribunal din New York, Virgil Flaviu Georgescu a admis în faţa instanţei că a participat la intermedierea tranzacţiei, dar susţine că intenţia sa era să transmită informaţii CIA-ului. În vârstă de 43 de ani, el a obţinut cetăţenia americană prin căsătorie. Ulterior a revenit în România, unde a fost consultat pentru servicii de pază.
Conform stenogramelor şedinţelor de judecată, Georgescu a spus că a contactat de două ori CIA în anul 2012 pentru a semnala că a fost abordat de un român din Los Angeles, care i-a propus o tranzacţie obscură cu armament pentru gherilele columbiene. Respectivul român din Los Angeles i-a spus că aceste gherile au nevoie de mii de automate AK-47, carabine M-4, puşti cu lunetă Dragunov, mine antipersonal şi pistoale de înaltă precizie FN Five.
Companiile producătoare de armament solicită documente care să ateste că destinatarul final al echipamentelor este un cumpărător legitim, prin urmare era nevoie de un intermediar care să furnizeze o astfel de documentaţie, însă una falsă.
Aşadar, Georgescu a declarat mai departe în faţa instanţei că a refuzat propunerea şi a sunat CIA-ul pe linia telefonică destinată publicului pentru denunţuri referitoare la cazuri de siguranţă naţională, asigurând de dragostea sa pentru America şi că vrea să dea în vileag tot planul. Românul i-a mai spus operatorului CIA că a mai participat la operaţiuni secrete, inclusiv pentru FBI la Las Vegas, apreciind că astfel ar putea fi util şi CIA-ului. 'De fiecare dată când FBI a avut nevoie de mine pentru ruşi, români care fac multe lucruri rele în SUA, îi ajut', este una din afirmaţiile sale în acea convorbire, la finalul căreia angajatul CIA i-a promis că pontul său va fi investigat.
Totuşi, CIA nu l-a contactat niciodată de atunci. În următorii doi ani, Flaviu Georgescu a cheltuit circa 7.000 de dolari călătorind prin Albania, Bulgaria, Germania, Italia şi Muntenegru pentru a pune la punct pe cont propriu tranzacţia propusă de românul din Los Angeles. El a găsit un furnizor de arme în Rusia şi un cumpărător fictiv din Germania, care urma să furnizeze documentaţia falsă. Între timp i-a atras în combinaţie pe Cristian Vintilă, un funcţionar guvernamental din România, şi pe un fost membru al parlamentului italian, Massimo Romagnoli. Aceştia din urmă au acceptat să depună mărturie împotriva lui Flaviu Georgescu în procesul aflat în desfăşurare.
CIA a refuzat să comenteze pe marginea acestei ciudate afaceri, nefiind clar ce l-a motivat pe Flaviu Georgescu să se angajeze într-o asemenea operaţiune. Nu este însă exclus ca el să invoce apelurile către CIA ca pe un alibi stângaci prin care să încerce să scape nepedepsit.
